Muzeul Literaturii Romāne din Iasi a gazduit Lansarea volumelor Geopolitica Matrioskai de Adrian Cioroianu si De la ziarist interzis la libertatea de a candida pentru Parlamentul Romāniei de Petru Frasila Īntre analiza politica si jurnalism sau despre reinventarea cartii - document
Recent, Galeriile „Pod – Pogor” din cadrul Muzeului Literaturii Române Iaşi au devenit neîncăpătoare cu ocazia lansării volumelor: „Geopolitica Matrioşkăi (Rusia postsovietică în noua ordine mondială – Vol. I)” de dr. Adrian Cioroianu, Editura „Curtea Veche”, Bucureşti - 2009, şi „De la ziarist interzis la libertatea de a candida pentru Parlamentul României” de Petru Frăsilă, Editura „Universitas XXI, Iaşi - 2009. Evenimentul, moderat de Constantin Dram, s-a desfăşurat într-o atmosferă colocvială, departe de rigiditatea austeră a altor lansări la care am avut ocazia de-a asista de-a lungul timpului. Lansarea a fost prefaţată de Prelecţiunile Junimii, seria a V-a, şedinţa a IV-a, în cadrul căreia dr. Adrian Cioroianu a susţinut Prelecţiunea intitulată „Ce-i lipseşte României pentru a fi o ţară perfectă ?”, în fapt o radiografie discursivă în 60 de minute pline de pragmatism a realităţii româneşti, conectate şi comparate la standarde europene, şi chiar a soluţiilor ce ar putea fi găsite dacă nu am fi atât de orbiţi de cotidianul zgomotos al fiecărei zile.
Despre volumele aflate la întâlnirea cu publicul au vorbit: dr. Constantin Simirad, dr. Liviu Antonesei, Gheorghe Bunghez, dr. Constantin Dram. Cărora li s-au adăugat numeroase întrebări din partea publicului prezent şi desigur o sesiune de autografe din partea celor doi autori.
„Atunci când vorbim de provocări geopolitice, cel mai adesea întâlnim trei elemente principale clasificatoare de la care pornim, respectiv una imediata, pe termen scurt şi pe termen lung. Cred ca în România nu prea se discută aceste aspecte şi s-a intrat într-un soi de autism despre noi înşine, stare în care polemizăm prea mult într-o continuă lamentaţie. Cred că ar trebui să avem o reflecţie mai atentă asupra evoluţiei Rusiei în ultimii 20 de ani, cât şi despre politica Uniunii Europene faţă de Răsărit” a explicat fostul ministru de externe Adrian Cioroianu în cadrul Prelecţiunii „Ce-i lipseşte României pentru a fi o ţară perfectă ?”, iar acest punct de vedere al domniei sale cred că este definitoriu şi pentru volumul „Geopolitica Matrioşkăi (Rusia postsovietică în noua ordine mondială )”. Admonestat de unii critici pentru alăturarea jucăuşă dintre un concept greu, cel al geopoliticii, şi simpatica mascotă rusească, Matrioşka, sau dimpotrivă elogiat pentru acurateţea stilului şi dinamismul ideilor, pentru modul în care încalcă „soft”canoane textului ştiinţific şi reuşeşte să-şi facă partaşi cititorii la demersul său, volumul în cauză reprezintă neîndoielnic o necesară analiză şi o schiţă-portret de strategie de la care putem porni în definirea acelei „prietenoase dar pragmatice” relaţii cu Estul.
Cel de-al doilea volum lansat, „De la ziarist interzis la libertatea de a candida pentru Parlamentul României” a jurnalistului şi realizatorului de televiziune Petru Frăsilă, aduce în atenţia publicului „Cronica unui eşec” – formulare pe care ar trebui să o interpretăm în cheia unei atitudini mai degrabă auto-ironice, dublate de înţelegerea matură a rotiţelor care fac posibilă perpetuarea mediocrităţii, decât în cea a unei frustrări a autorului de a nu fi obţinut un mandat de demnitar în Parlamentul României. Pentru că, aşa cum remarcă şi Adrian Cioroianu în Prefaţa volumului, „De ce nu ne punem problema că poate Parlamentul a pierdut un om care ar fi meritat să-i reprezinte pe cetăţenii României în forul suprem ? deci, eu personal nu văd nici un eşec, ci doar o analiză lucidă şi evident deschisă pe viitor unor noi opţiuni şi posibilităţi”. În fapt, aspect remarcat şi de cei care au prezentat cartea, avem un jurnal, unul public, o analiză socio-politică, de această dată a spaţiului intern, care transpare din fiecare transcript de emisiune sau document ataşat cronologiei evenimentelor. Şi care peste ani va putea contura un fragment din ceea ce a însemnat România primelor două decenii post-comuniste.
De altfel, deşi diferite ca structură, stil, concept şi spaţiu abordat, cele două volume lansate la Muzeul Literaturii din Iaşi au două aspecte clare în comun: se raportează la acelaşi referent temporal şi oferă noi perspective de abordare pentru cartea- document, pe care o scot din tiparele textelor greoaie şi greu de asimilat, o reinventează şi o plasează în spaţiul accesibil publicului larg, fără însă a face rabat de la calitate.
